Era într-o zi de duminică, o dimineață însorită , iar eu mă aflam la bunici. Plimbându-mă prin curtea lor am zărit un ghiocel zglobiu.
El se scutura de fluturii albi de nea și se încălzea sub săgețile bulgărelui de aur.Căpșorul firav al clopoțelului de argint a fost lovit de o firimitură de lumină rătăcită pe pământ.
Printre ramurile copacilor se aud vocile cristaline ale păsărilor , care, deși obosite după lunga călătorie, intonează imnuri de bucurie.
Pe pământul umed am văzut un șir de gâze fericite de sosirea primăverii.
Acest anotimp minunat coboară pe pământ cu un clinchet de fericire.
